Noi cui rămânem ?

După ce din ce în ce mai multe valori, s-au pierdut în ultimul an ... mă întrebam noi cui rămânem?

Anul trecut s-au stins la intervale scurte Florian Pittiş, Pavarotti, Adrian Pintea , anul acesta încep să mă sperii îngrozitor pt. cultura şi pentru urma de speranţă care mai rămăsese... a murit George Pruteanu, a murit Sabin Bălaşa.....

M-am întristat enorm şi mi s-au tulburat simţirile gândidu-mă că deja adevăratele valori ale ţării se pierd... şi tot mă întreb cine urmează? (sună înspăimântător ştiu)... mi-e frică că vom rămâne înconjuraţi de manelişti, de blonde care "cântă" cu sânii, de reality show-uri şi de o armată de Dan Diaconescu defilând "voios" pe străzi.... Un coşmar ce mai are foarte puţin şi se va îndeplini ....

L-am pierdut pe omul care susţinea cu toată forţa limba română, care instiga la cultură şi oricine care îşi cunoştea ignoranţa, ascultându-l, era imposibil să nu se fi simţit prost că nu a mai fost recent la teatru, că nu a citit o carte bună, că nu are suficiente cunoştinţe. Deşi părea exagerat, cheia o înţelegeai : că lipsesc cultura şi adevăratele valori, că nu mai apreciem arta, că ne îndreptăm spre orizonturi maşiniste....

Nu mai zic de Sabin Bălaşa... ador suprarealismul.... dar mă întreb câţi dintre noi(studenţi la Cuza) s-au oprit vreodată, în goana lor către cursuri sau seminarii, să priveasca în Sala Paşilor Pierduţi de la Universitate, să admire, să se bucure de o galerie de artă gratuită a 19 opere gigantice. Recunosc, m-am oprit, însă, din păcate, eram însoţită de persoane care s-au uitat "strâmb" la mine că am îndrăznit să "pierd" timpul... ("avem oră... întârziem....") Am ales să revin, singură.... E extraordinar cât de bine se pliază aceste opere pe mediul de acolo şi pe ideea de student; surprinde exact sufletul tânăr visător, cu ţeluri, cu mulţime şi cu valori ce ies din ea. Cu tineri naivi, care îşi permit să piardă timpul în reverie, în dragoste, în speranţe. Mai păcat e că studenţii noştri nu merită aceste opere, nu li se mai potrivesc... cine muşcă felia mai groasă fără prea multe sacrificii e învingător, diplomă de absolvire poate avea oricine, dragostea e uşor de obţinut, ce atâta "speranţă"???

Deja mi-am pierdut orice optimism cu privire la culturalizarea maselor, cu privire la o schimbare a principiilor... Nu-mi rămâne decât să îmi promit că voi schimba şi voi adăuga zilnic spiritului meu ce trebuie ca să râmană împlinit şi, ca plan de viitor, să transmit mai departe şi mult mai bine decât am primit eu, copiilor mei - cultură. Asta e ceea ce am învăţat din pierderea acestor oameni, despre care încă visez că vor rămâne nemuritori prin ceea ce au făcut.

Un sait fără o grafică strălucită, fără efecte speciale : contează conţinutul nu ambalajul : http://www.pruteanu.ro/0rapid/00index/00index.htm

Pt. vizualizare profundă , romantismul cosmic
http://www.sabinbalasa.com/index.htm